Cum ia naştere troiţa la români

Dacă te-ai întrebat ce minune a făcut Domnul în viaţa ta, ce lucru deosebit a făcut El pentru tine şi astfel să înţelegi că El există şi că te iubeşte, urmăreşte această mică ilustraţie adevărată, petrecută într-un sat în care întunericul e mare.

Se făcu că o familie de oameni harnici şi liniştiţi în modul lor de viaţa au trăit minunea asta. Soţ şi soţie intrând sub căsătorie, de tineri şi-au propus ca să clădească o familie în care să domnească pacea şi să fie acel colţ de rai mult dorit de fiecare. El un soţ harnic şi devotat, muncea de dimineaţă până seara la o fabrică de ulei astfel că şeful, la sfârşitul lunii, l-a recompensat şi cu câţiva litri de ulei pentru munca depusă în timpul lunii. În drum spre casă s-a întâlnit cu un prieten, şi de bucurie au hotărât să cinstească cu un pahar de vin. Omul nostru nu avu simţul măsurii în aceea zi, şi dintr-un pahar mic s-a ajuns la un pahar mare. Omul nostru se ameţi bine şi hotărî să meargă acasă să îi arate femeii sale cât de harnic este. Aproape de casă, chiar la intersecţia străzii, la colţul uliţei, din cauza neputinţei pe care băutura i-o dădu, a lăsat bicicleta şi uleiul la colţul drumului. Cum ceasul era înaintat, îi spuse femeii sale de răsplata primită, şi se culcă fără să realizeze că uleiul şi bicicleta au rămas la colţ de drum, şi adormi dus.

Dimineaţa sări din pat ca ars, amintindu-şi că a uitat ceva la colţ de drum şi într-un gând s-a dus să vadă dacă mai găseşte uleiul şi bicicleta sa, şi… ce minune, ce bucurie de nedescris când văzu bicicleta şi uleiul exact cum le-a lăsat, exact în colţul uliţei, şi deodată s-a făcut lumină în mintea lui, deodată a înţeles că acel loc e sfânt, că Dumnezeu a făcut o minune în viaţa lui, îi păzi şi bicicleta şi uleiul.

Omul nostru s-a simţit dator faţă de Dumnezeu şi a hotărât ca exact în acel loc să ridice o troiţă închinată Lui. Zis şi făcut. Astfel s-a ridicat troiţa pe care mai apoi a sfinţit-o ca cei care vor trece pe acolo să vadă că Dumnezeu a făcut o minune în viaţa lui.

Morala:

Poate simţi că zâmbetul îşi face loc pe buzele tale când citeşti aceasta povestire, dar e clar că omenirea tânjeşte după Dumnezeu. Rămâne dar ca prin viaţa noastră şi prin glasul nostru să arătăm lumii care e adevărata minune… Cerul e pregătit pentru toţi oamenii, trebuie doar să accepte darul Lui, pe Domnul Isus in viaţa lor. Nu uita că cea mai mare minune e că Dumnezeu S-a coborât şi a locuit printre noi. Nu uita că o altă mare minune în viaţa ta e că eşti copilul lui Dumnezeu şi că într-o zi vei pleca acasă. Trăieşte ca pentru cer!

Edi Avasilcăi