Etichete

Daniel 6

4  Atunci căpeteniile şi dregătorii au căutat să afle ceva asupra lui Daniel, ca să-l pîrască în ce privea treburile împărăţiei. Dar n-au putut să găsească nimic, nici un lucru vrednic de mustrare, pentru că el era credincios, şi nu se găsea nici o greşală la el şi nici un lucru rău.
5  Atunci oamenii aceştia au zis: „Nu vom găsi nici un cuvânt de plângere împotriva acestui Daniel, afară numai dacă am găsi vreunul în Legea Dumnezeului lui!”

O discuţie pe vremuri şi uneori şi azi, dar mai rar.

– Ce e cu nea Vasile, parcă e altfel decât alţii?

– Ce să fie e pocăit! Ăsta e singurul lui defect. Nu bea, nu fumează, nu înjură. Nu-l vezi furând, vine la timp. N-ai ce-i zice, păcat că-i pocăit. Ce să-i faci? Dacă n-ar fi pocăit…

Daniel la birou

Colegii lui Daniel au scormonit tot ce putea să-l compromită pe Daniel. Cazierul i-a fost studiat. Curat, curat! Dosarele din birouri, sertarele, hainele, ba chiar întâlnirile, convorbirile au fost strict monitorizate. Impecabil, nici măcar un lucru oricât de mărunt de care să te legi.

Daniel muncitor calificat

Niciodată nimeni nu l-a văzut plecând cu o sârmă acasă. Nici nu profita de maşina de serviciu pentru nevoile personale. Nu dosea nimic.

Un singur lucru de care s-au putut lega colegii, de legea lui. Era pocăit.

Dacă mi-ar face cineva o analiză la dosarele vieţii ce ar găsi? Câte lucruri compromiţătoare? Dacă mi-ar verifica Private Data al browserului de internet, sau programele TV, sau dacă ar descoperi cărţile din fundul biroului, revistele de sub saltea. Dacă ar da de toate ascunzişurile?

Dar dacă m-ar verifica portarul când plec de la serviciul? (Săracu’ crede că-s pocăit şi de când ştie asta nu mă mai verifică niciodată. El ştie că pocăiţii nu fură!) Dacă m-ar întreba şefu’ pe unde am fost cu maşina?

S-ar putea colegii să nu descopere nimic, dar Dumnezeu ştie tot, vede tot…

Aşa de mult îmi doresc ca lumea să nu vadă în noi pocăiţii decât un singur lucru care să-i deranjeze, că suntem pocăiţi…

Narcis Lungu