Creştinismul din Bulgaria are nevoie de rugăciunile noastre

 

 

Se spune că porcul şi găina priveau împreună la televizor. În emisiune, tocmai se vorbea de sărăcia lucie a oamenilor care trăiesc în ţările cele mai sărace ale lumii, şi se făcea apel la ascultători ca să dea ceva pentru oamenii aceştia, să-i ajute în vreun fel. După încheiere, porcul şi găina, mişcaţi de cele auzite discută: „Ar trebui să facem ceva pentru oamenii aceştia.” „Să le trimitem de mâncare,” la care găina completă „Nişte ouă şi nişte şuncă.” „Da”, recunoscu şi porcul, „nişte ouă şi nişte şuncă, dar pentru tine e uşor să dai ouă, pe când pentru mine a da şuncă înseamnă sacrificiu suprem!”

Această fabulă am auzit-o de la fratele Alexandru Anghel din localitatea Izvoarele, judeţul Teleorman, pe când eram în Sofia, capitala Bulgariei. Am fost în Bulgaria împreună cu acest frate şi cu fratele Valentin Hrihorciuc, unde am dorit să vizităm adunările frăţeşti (creştine după Evanghelie) sau pe românii printre care, în viitor, să vestim Evanghelia. Am întâlnit doar trei adunări frăţeşti, mici, lipsite de legături strânse unele cu altele şi cu atât mai mult cu alte adunări fie din Bulgaria, fie din afara ţării. Mi-am adus aminte din nou, de ceea ce se întâmplă cu creştinismul în Bulgaria. Bisericile sunt mici, măcinate de lupte interne, cu membri în mare parte femei. Corupţia ce domină în ţară şi materialismul au un efect nefast asupra bisericilor.

Am discutat cu Joro, băiatul unei familii de creştini după Evanghelie din Sofia. El e singurul tânăr din adunare. Prietenii lui sunt necredincioşi, şi nu are legături cu alţi tineri din alte biserici. L-am întrebat ce reacţie au avut colegii lui de liceu atunci când au aflat că el e creştin. Nici o reacţie. În Bulgaria există o mare indiferenţă faţă de lucrurile spirituale, ceea ce denotă marea sărăcie spirituală. Oamenii te ascultă, te aprobă, acceptă invitaţia, dar bisericile rămân la fel de goale. Spre exemplu, o biserică din Sofia are doar 30-40 de membri de 100 de ani încoace,

Bulgaria este un pământ arid, în care „plugul Evangheliei” abia zgârie ţărâna. Din cele 9 milioane de bulgari mai puţin de 1% sunt creştini evanghelici. Musulmanii câştigă tot mai mult teren aici. Ortodoxia este slabă, dezbinată. Bulgaria are nevoie de Evanghelie.

Domnul ne-a chemat pe toţi să-L slujim, unii dând doar „ouă”, alţii făcând sacrificiul suprem, adică mergând şi dăruindu-şi viaţa pentru Dumnezeu, în Bulgaria!

 

A consemnat,

Narcis Lungu