Edi si Fani 

        Fani . . .
M-am născut la data de 09 septembrie 1981 , în Galaţi. Am absolvit studiile şcolii postliceale Prohumanitas, Galaţi la specializarea agent vamal. În prezent lucrez ca instructor educator la Fundaţia Cuvântul Întrupat, fiind unul dintre coordonatorii programului pentru băieţii care locuiesc pe stradă. Sunt student la Institutul Biblic Betleem din Iaşi şi lider de tineret la biserica Agape din Galaţi. Am devenit creştin în februarie 2002 şi de atunci viaţa mea a luat o cu totul altă întorsătură.
       Edi . . .
M-am născut pe 11 mai 1986. În prezent sunt student la Facultatea de Ştiinţe Economice din Galaţi şi lucrez ca gestionar la o societate privată. Sunt membru al bisericii Agape din Galaţi. M-am întors la Dumnezeu în vara anului 2003, într-o tabără creştină.

La începutul acestui an a apărut în noi dorinţa de a merge şi a-L sluji pe Dumnezeu în Bosnia. Am contactat o echipă de misionari de acolo şi ne-au spus că suntem bineveniţi. Din 21 iunie până pe 10 iulie, Dumnezeu ne-a dat oportunitatea de a-L sluji într-o tabără pentru copii.

Timpul spre care au fost îndreptate mai toate rugăciunile şi energiile noastre sosise. Dar până să plecăm, eu a trebuit să învăţ că El ştie să se îngrijească cel mai bine de o lucrare pentru care El da o chemare. Dacă eu aş fi fost Dumnezeu, aş fi organizat lucrurile mai bine (gândeam eu) şi pentru a-mi arăta că mă înşel şi că nu ne-a scăpat „printre degete,” Dumnezeu a făcut în aşa fel încât să primim viza pentru Bosnia cu doar o zi înainte şi restul sumei de bani care ne mai trebuiau, tot cu o zi înainte.

Timpul petrecut acolo a fost destul de încărcat. Am fost implicati în activităţile taberei pentru copiii, care durau până în jurul orei prânzului şi apoi mergeam să vizităm familiile lor, unde încercam să-L vestim pe Dumnezeu. Oamenii sunt foarte ospitalieri şi gata să-ţi ofere tot ce au mai bun în casă. Preferă să vorbească despre tot felul de lucruri şi evenimente, dar foarte rar despre Dumnezeu .Oraşul în care noi am stat se numeşte Gorazde şi 99% din populaţie este musulmană. Este foarte greu pentru un creştin să vestească Evanghelia în această cultură. Dupa cum probabil vă mai amintiţi, între anii 1992 -1995 a avut loc un război între statele fostei Republici Iugoslave. Războiul dintre sârbi (ortodocşi) şi musulmani a durat cel mai mult timp lăsând foarte multe victime. Am auzit povestindu-se despre lucruri de neimaginat comise de sârbi împotriva musulmanilor. Practic, au încercat să-i extermine pe musulmani şi cel mai grav lucru este că au făcut toate acestea în numele Trinităţii (Tatălui, Fiului şi Duhului Sfânt). Înainte de a le tăia gâtul oamenilor, le făceau semnul crucii. Aproape fiecare familie din acest oraş a pierdut cel puţin câte un membru în acest razboi – ucis de către sârbi (creştini). Ei nu fac diferenta între culte şi dacă te recomanzi ca fiind creştin vor asocia asta cu „ucigaş.”

Este foarte mare nevoie de misionari în această zonă şi îndemnul nostru este să vă rugaţi pentru aceşti oameni. Principalul motiv pentru care am mers în Bosnia, a fost pentru a întelege cât mai bine dacă Domnul mă vrea acolo pentru un termen mai lung. Şi cred că Domnul îmi îndreaptă paşii către această ţară. Edi s-a rugat pentru o confirmare a chemării lui de a fi misionar pe termen lung şi în această călătorie a primit-o.

A fost o experienţă spre care am plecat hotărâţi să dăm tot ce putem şi să slujim în orice fel, dar de fapt noi am fost cei care am primit. Dacă citind cele câteva rânduri ai simţit măcar un mic impuls de a merge şi a-L vesti pe Dumnezeu într-o altă ţară, înseamnă că Dumnezeu doreşte mai mult de la tine. Viaţa de creştin înseamnă mai mult decât a sta pe banca unei biserici urmărind „spectacolul” pe care-l fac alţii. Dumnezeu te vrea în „spectacol!”

Mulţumim tuturor celor care ne-au sprijinit în această lucrare. Mulţumim pentru rugăciuni şi pentru partea financiară.

Vă îndemnăm să-i amintiţi în rugăciunile voastre pe copiii din Bosnia prin care Dumnezeu poate schimba multe în această ţară!

Rugaţi-vă:

  • pentru ca Domnul să trimită misionari în această zonă (foarte aproapiată de noi);
  • pentru echipa de misionari care slujeşte deja acolo; 

„Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd; căci lucrurile care se văd, sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd, sunt veşnice.”
                                                                                              2 Corinteni 4:18

Cladire

Grup