Mădălin Ivan

Această mărturie este reprodusă cu acceptul fratelui Mădălin. Mărturia a fost scrisă sub forma unei scrisori. 

„Iată că voi încerca să-ţi fac cunoscut cât mai pe scurt cu putinţă, ceea ce s-a întâmplat cu mine, cum eram în trecut, cum Domnul, a încercat încă de atunci să mă facă să înţeleg că El este prezent în viaţa mea, cum mi-a salvat viaţa în mai multe rânduri, şi cum m-a salvat în momentul când eram o epavă, mai mult mort decât viu, bolnav din cauza păcatului…

Mă numesc Mădălin, Mădălin George, şi numele de familie este Ivan. Ivan nu este numele tatălui meu natural, ci Savin Eugeniu, este numele omului care m-a crescut. Pe mama, care m-a crescut o cheama Magdalena, şi ea mi-a zis că tatăl meu adevărat se numeste Popa V., dar eu, plictisit de-atâtea nume şi taţi falşi, am hotărât, să-L numesc Tată pe Unul singur, şi Acela ai înţeles, este Dumnezeu! Omul care m-a crescut este doctor, este o parsoană destul de severă, dar mi-a dat o educaţie destul de bună, pe care însă nu mi-am însuşit-o întru totul aşa cum ar fi vrut el, deoarece ar fi însemnat să mă încadrez într-un tipar care nu mi s-ar potrivi deloc. Fiind un suflet liber, în natura mea originară, nu am suportat să fiu subjugat cu sila, ci, am fost mai degrabă înclinat să ascult de vocea blândeţei şi a dragostei, şi din pricina aceasta am fost de multe ori amăgit de persoane care, sub masca unei iubiri aparente, ascundeau o fire vicleană care-şi urmareau doar propriile interese! Totuşi, am preferat să stau în compania unora care se purtau frumos cu mine, indiferent de ce ascundeau ei înlăuntrul lor, decât să mă supun unora care vroiau, prin violenţa verbală şi fizică să mă aducă la standardul de ei considerat «ideal.» Datorită acestui fapt, am încasat nenumărate bătăi, fapt ce m-a determinat, încă din fragedă copilărie să plec hoinar, pe străzi, să fug de acasă adică! Nu a trecut mult până ce am fost sub puterea duhurilor necurate, care au lucrat în mine încă din copilărie, cu o mare viclenie şi un scop precis, taina fărădelegii! Deoarece eram un fiu al neascultării, nu a fost greu pentru diavolul să mă murdărească în părţile cele mai pure ale sufletului meu, direcţionând cu uşurinţă dragostea naturală a oricărui copil înspre perversiune sexuală, sper că nu te simţi jignită, şi dacă e aşa, te rog să mă ierţi, dar aşa stau lucrurile!”

Va urma…